exista o parere oficiala despre evaluarea de riscuri in stndardul OHSAS 18002:2008

There is no single methodology for hazard identification and risk assessment that will suit all organizations. Hazard identification and risk assessment methodologies vary greatly across industries, ranging from simple assessments to complex quantitative analyses with extensive documentation. Individual hazards may require that different methods be used, e.g. an assessment of long term exposure to chemicals may need a different method than that taken for equipment safety or for assessing an office workstation. Each organization should choose approaches that are appropriate to its scope, nature and size, and which meet its needs in terms of detail, complexity, time, cost and availability of reliable data. Taken together, the chosen approaches should result in a comprehensive methodology for the ongoing evaluation of the organization’s risks.

O sa o traduc mai tarziu pentru cei care nu inteleg !

4.3.1.4 Risk assessment
4.3.1.4.1 General
Risk is the combination of the likelihood of an occurrence of a hazardous event or exposure(s) and the severity of injury or ill heath (3.8) that can be caused by the event or exposure(s) (see 3.21).
Risk assessment is a process of evaluating the risk(s) arising from a hazard(s), taking into account the adequacy of any existing controls, and deciding whether the level of risk(s) is acceptable (see 3.22).
An acceptable risk is a risk that has been reduced to a level that the organization is willing to assume with respect to its legal obligation, its OH&S policy and its OH&S objectives.
NOTE Some reference documents use the term "risk assessment" to encompass the entire process of hazard identification, determination of risk, and the selection of appropriate risk reduction or risk control measures. OHSAS 18001 and OHSAS 18002 refer to the individual elements of this process separately and use the term "risk assessment" to refer to the second of its steps, namely the determination of risk.

Poate inteleg toti specialistii in evaluare de riscuri ca scopul evaluarii nu este a fabrica hartii care sa dovedeasca respectarea cerintelor legale, ci...de a evalua acele ricuri care au un impact directa asupra oamenilor care lucreaza undeva.

ce mai spun prietenii

parerile coincid..............

un prieten Gigi Popa a pus urmatorul comentariu,mi se pare interesant

« Furatul caciulii la romani
Limba romana si expresiile ei fara rost »
Filozofia evaluarii riscurilor profesionale
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006 stabileste ca obligatie a angajatorilor sa evalueze riscurile profesionale existente la toate locurile de munca. Prevederea este conforma cu normele europene.
Plecand de la teoria riscurilor, am sa fac cateva “speculatii”:
-termeni aplicabili: riscuri, incertitudini, ignoranta, probabilitati,
-riscul este cuantificabil, nesiguranta nu,
-una este sa stii ca ai 50 % sanse ca ceva sa mearga prost si alta este sa nu ai habar ce sanse ai,
-conteaza sa stii ceea ce stii si cat nu sti,
-este riscanta situatia in care nu stim nici macar ce nu stim,
-ignoranta poate duce la accidente,
-in cazul riscului poti invinge intamplarea cu probabilitati, iar in cazul incertitudinii nici macar nu poti folosi probabilitati,
-uneori ignoranta poate fi cuantificabila.
Rostul acestei prezentari a filozofiei riscului am facut-o pentru a intelege complexitatea actiunii de evaluare a riscurilor profesionale.
Pe plan european (conform unui raport al forului european care gestioneaza securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor UE, raport publicat pe site-ul inspectiei muncii) majoritatea tarilor care au adoptat prin legislatia nationala aceasta prevedere (evaluare riscuri profesionale), intampina mari greutati in implementarea acesteia, cauzate de o legislatie incompleta, ineficienta si rigida. Putem concluziona, fara a gresi prea mult, ca si la nivel european, evaluarea riscurilor profesionale este la inceput, ca se cauta noi directii pentru a se putea crea modele, general valabile (sau cat mai acoperitoare) pe ramuri de activitate.
Romania nu face exceptie. Legislatie generala exista. S-au emis si 2 ghiduri, facute de catre inspectia muncii respectiv INCDPM, care incearca sa dea o tenta organizata a actiunii de evaluare a riscurilor profesionale. Putin, incomplet, de perfectionat masiv in viitor.
Problema este alta si poate deveni cronica. Inspectorii de munca au inceput sa aplice amenzi contraventionale substantiale, pentru a obliga angajatorii sa-si intocmeasca evaluarile de risc profesional (actiune de fatada) si sa-si scolarizeze cat mai multi lucratori prin cursuri platite, organizate de catre firme de profil, unde inspectorii de munca predau cursul. Ca se organizeaza cursuri nu este rau, nici ca inspectorii de munca mai castiga un ban in plus (de altfel in afara orelor de program). Rau este ca cei care urmeaza cursul nu se aleg cu mare lucru, incearca sa faca o evaluare dupa ghidul pe care il au la indemana, dar rezultatul este o analiza de mantuiala, neprofesionista, lipsita de particularitatile specifice ale locurilor de munca. Intr-un cuvant, se realizeaza o lucrare de dragul de a se bifa o actiune si de a arata inspectorului de munca ceva, care nu ajuta prea mult la stabilirea unor masuri eficiente de prevenire si protectie.
Nu cred ca acesta este scopul prevederii legislative.
Periculos este ca pe internet au aparut diferite oferte de a copia ghidul inspectiei muncii si indemnul de a bifa ceva acolo pe formulare, pentru a face astfel, cica, materialul cerut de catre inspectorii de munca. Este adevarat ca procedand astfel, costurile sunt minime.
Complet gresit. O evaluare cat de cat realista nu poate fi facuta decat de catre o comisie numita la nivelul agentilor economici, cu participarea de specialisti pe diferite domenii tehnice si persoane fizice/ firme autorizate, servicii externe de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. O evaluare competenta (in limita cunoasterii actuale a problematicii europene si romanesti) costa 500-1.000 euro/ loc de munca. Si firmele de audit care presteaza si activitati de auditare in domeniul securitatii si sanatatii in munca apeleaza la auditori proprii si experti autorizati, externi (colaboratori).
Gresit. Evaluarile neprofesioniste sunt hartii inutile, care nu stau in picioare in fata unei expertize tehnice judiciare, competente. Daca inspectorii de munca au vazut materialele si nu au stabilit masuri cu termene si responsabilitati, sunt ei raspunzatori in fata legii ? Legea nr. 319/ 2007 nu-i face raspunzatori. Dar codul de procedura penala, respectiv codul de procedura civila ?
Ma intreb cati dintre inspectorii de munca stiu sa intocmeasca un astfel de material, pentru evaluarea riscurilor profesionale ? Nu am date care sa-mi dea un raspuns pozitiv.
Personal consider ca in afara prevederii obligativitatii intocmirii evaluarii de riscuri profesionale, de catre angajatori, nu exista alte lamuriri legislative coerente care sa arate si cum trebuie facuta evaluarea