duminică, 28 noiembrie 2010

inceput de comunicare in SSM prin e-mail

Sanatatea si Securitatea in Munca este un domeniu indispensabil oricarui tip de activitate.Daca muncesti sau faci ceva trebuie sa sti si cum sa te feresti de neplaceri sau accidentari.Este un lucru bun ca la noi sunt deja persoane care sunt interesate de domeniu si vor sa comunice ca sa schimbe ceva in bine.
Iata un inceput timid de comunicare...care consider ca nu va fi ultimul:

Raspuns la un e-mail

Buna ziua
Ma bucur pentru ca m-ai contactat,in tara sunt mai multi oameni competenti in domeniu dar foarte putini comunica sau sunt deschisi spre colaborare,multi considerea acest tip de experienta un tabu.

Domeniul de SSM este destul de vast si specializat in functie de activitatea pusa in discutie,din pacate la noi se confunda si se considera suficient,cu cu simpla cunoastere a unui set de acte normative in vigoare.

Angajatorii romani nu investesc in acest domeniu pentru ca nu sunt constientizati si nu au o cultura de SSM adecvata si ceeace este mai rau nu le prea pasa de soarta proprilor salariati. Majoritatea angajatorilor devin constienti de fenomen numai dupa de sunt implicati ca raspundere in cazul unor accidente de munca....

Ce-i de facut? Sunt doua cai: constinetizarea prin instruire si formare (aici este vorba de alocare de resurse de timp si bani proprii) sau constientizarea prin constrangere (unde Inspectia Muncii ar trebui sa-si faca treaba in mod real si sa aplice amenzi). In nici un caz nu trebuie aplicat principiul "merge si asa" sau "daca am lucrat pana acum asa si nu s-a intamplat nimic..."

Este important sa fie cunoscute si aplicate ca atare si nu in stil "romanesc" directivele Europene si cerintele de management din standardul OHSAS 18001,comunicarea si schimbul de ideei in domeniu prin toate canalele existente la ora actuala.



Toate cele bune

dr.ing.Ioan Mina Sava

www.radusava.home.ro

www.mera-sava.blogspot.com


În data de 26 noiembrie 2010, 22:01, Fratila Doru a scris:


Buna ziua stimate domn prof.dr.ing.Mina .

Ma numesc Dumitru Fratila ,locuiesc in Sibiu, de profesie inginer, si indeplinesc conditiile de pregatire in domeniul SSM nivel superior.

Acum cateva seri am aflat ca sunt oameni pasionati si specializati ( ca dvs.) in domeniul SSM la nivel national.

Va marturisesc ca sunt pasionat de domeniul sanatare si securitate ocupationala, dar din pacate (pentru angajati) la noi in tara, angajatorii romani,nu "investesc" (zic eu) suficient in domeniul asigurarii sanatatii a propriilor angajati .

Ma intreb, cand se va pune accent si la noi pe investitia in acest domeniu ?

Va multumesc pentru timpul acordat .

Cu stima Dumitru Fratila .
....................................................................................
Buna seara domnule Mina , vreau sa va multumesc in primul rand pentru timpul alocat de a-mi raspunde la e-mail.Ca activitate profesionala mi-am desfasurat activitatea in domeniul industrial, ca operator ,iar apoi
dupa finalizarea facultatii de Inginerie , sunt auditor de produs/proces conform standard de calitate TS.

In paralel am absolvit un curs de instruire in domeniul SSM (40 ore)in urma caruia sunt "Reprezentant din partea lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM".

Dupa finalizarea universitatii , am absolvit un curs post universitar de "Evaluator de riscuri " si
un program de Master in domeniul SSM.Incepand cu luna Ianuarie 2011 , intentionez sa-mi deschid serviciu extern PFA.Sunt constient ca este o concurenta "acerba" in domeniu bazata pe "anumite interese de grup", dar cred totusi , ca mai sunt si angajatori care vor sa realizeze ceva "asa cum trebuie"(stiti la ce ma refer).

Cu rugamintea de a mai fi deschis si in viitor la anumite sfaturi pentru mine va multumesc pentru timpul alocat de a citii acest e-mail scris de o persoana "anonima" in domeniul , dar care intradevar este pasionata de aceasta stiinta ."mentionez ca am plecat din randul operatorilor, si inteleg foarte bine frustrarea si nemultumirea lor vizavi de conditile de lucru oferite de angajatorii romani"

Cu stima Dumitru Fratila .

marți, 19 octombrie 2010

Bune practici de securitate şi sănătate în muncă



Controlul energiilor periculoase cerinţe de bună practică


Dr.ing.Sava Ioan Mina


Procedura LO-TO (Lockout/Tagout) - procedura de încuiere şi etichetare


În practica operaţiilor industriale şi activităţilor cu maşini sau echipamente tehnice pot să apară situaţii în care este necesar accesul omului în anumite zone, unde pot să se manifeste accidental energii periculoase,care să pună în pericol integritatea corporală sau viaţa acestuia.


Reglementările normative de securitate şi sănătate în muncă din Romania nu au recomandat o procedura standard pentru tratarea unor astfel de situaţii.


Pentru aplicarea unei proceduri ordonate de încuiere/etichetare trebuie să existe un astfel de document,elemente şi dispozitive de încuiere şi etichete de avertizare special marcate ,destinate acestui scop,precum şi persoane conştientizate şi instruite corespunzător.


Ce sunt energiile periculoase?


 Acelea care pot să apară în timpul intervenţiilor la maşini, echipamente sau utilaje datorită:


• pornirii neaşteptate a lor;


• pierderilor sau punerii în libertate neaşteptate, şi care pot cauza vătămări persoanelor expuse direct


Care sunt energiile periculoase?


 Electrică (tensiune, curent, statică)


 Mecanică (părţi în mişcare translaţie,rotaţie)


 Hidraulică (jeturi, flux de lichide)


 Pneumatică (jeturi, fluxuri de gaze)


 Chimică (fluxuri sau degajări de substanţe periculoase)


 Laser


 Termică (radiaţii, suprafeţe fierbinţi…)


 Nucleară (radiaţii nucleare)


 Alte


Cele 5 cauze principale ale vătămărilor LO-TO


 Neoprirea echipamentelor


 Nedeconectarea de sursa de energie


 Nedisiparea energiilor reziduale


 Pornirea accidentală


 Necurăţirea locului după intervenţie


Primele sfaturi


 Nu vă încredeţi niciodată în simţuri pentru a spune că într-un spaţiu al echipamentelor nu este periculos


 Nu puteţi şti dacă altă persoană nu cuplează sau porneşte echipamentul în mod neaşteptat


 Acei care ignoră sau minimalizează pericolul la care se expun la lucrul în spaţii unde pot interveni energii periculoase se expun la vătămări serioase sau chiar moarte


Alte aplicaţii neacoperite de definiţie


 Ajustările şi reglajele uşoare care se fac în mod curent, repetat sau cu rutină la echipamentele în funcţiune la care sunt asigurate măsuri alternative de protecţie sau siguranţă


 Intervenţiile la echipamentele la care este evidentă scoaterea cordonului din priza de energie electrică de către executant


 Operaţiile de făcute direct la unele sisteme de transmisie energetică (gaze, abur, apă pe conducte sub presiune)


Ce riscuri trebuie să fie evaluate


 La intrarea sau accesul în spaţiul în care se pot manifesta energiile periculoase pentru asigurarea condiţiilor normale de intervenţie


 Legate de alte pericole sesizate şi riscurile asociate lor în spaţiu sau vecinătatea lui


 Legate de condiţiile organizatorice (dispozitive de închidere şi avertizare de securitate, asigurarea cu EIP, sarcina de muncă, lipsa de instruire, starea fizică a executanţilor…)


Alte evaluări preliminare necesare


 Tipul de teste şi măsurători pentru permiterea intrării dacă atmosfera din interiorul utilajului o cere


 Numărul de muncitori minim necesar şi atribuirea de responsabilităţi


 Dacă spaţiul a fost bine ventilat sau aerisit înaintea intrării persoanelor


 Echipamentul individual de protecţie al fiecărei persoane în parte


 Dispozitive, scule ,sisteme de siguranţă specifice necesare operaţiilor


 Proceduri şi echipamente pentru situaţii de urgenţă


Controlul energiilor periculoase


Este necesar pentru efectuarea în siguranţă a operaţiilor de mentenanţă, intervenţie la maşini şi echipamente la care există pericolul punerii în funcţiune accidentale, neaşteptate sau unde pot scăpa necontrolate energii stocate ce pot produce vătămări persoanelor care intervin


Angajatorii trebuie să stabilească proceduri pentru izolarea maşinilor şi echipamentelor de sursele lor de energie şi să fixeze elemente de închidere sau avertizări potrivite la dispozitivele de izolare energetică


 Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive care să nu permită pornirea accidentală în perioada în care este în stare de repaus pentru revizii,reparaţii sau alte lucrări;


 Pe perioada efectuării reparaţiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atât pentru interzicerea cuplării la sursele de energie,cât şi pentru interzicerea punerii în funcţiune a echipamentelor tehnice la care s-a intervenit.


 Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive destinate separării de orice sursă de energie


 Dispozitivele trebuie să poată fi identificate cu uşurinţă


 Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru angajaţii în cauză


Procedura LO-TO cerinţe


• Program scris care să includă proceduri specifice scrise pentru fiecare echipament tehnic care are posibile astfel de probleme


• Instruire şi antrenare specifică salariaţilor


• Analizare şi revizuire periodică a procedurii


Responsabilităţi angajator


 Stabilirea unui program de control al energiilor periculoase


 Stabilire proceduri de control pentru maşinile şi echipamentele ce pot fi în situaţia de manifestare necontrolată a energiilor periculoase


 Instruire adecvată pentru salariaţi


 Inspecţii periodice a modului de respectare a procedurilor de control


Aplicabilitatea procedurii LO-TO


 La operaţiile de service,intervenţie, mentenanţă când unui salariat i se cere să intre cu orice parte a corpului său într-o zonă sau o parte a unei maşini care poate fi pusă neaşteptat în funcţiune


 În timpul funcţionării normale a unui echipament tehnic dacă:


• se cere să îndepărteze sau să bypaseze o protecţie sau orice dispozitiv de securitate


• unui salariat i se cere să intre cu orice parte a corpului său într-o zonă periculoasă a unui echipament tehnic aflat în ciclul de funcţionare


Excepţii de la procedura LO-TO


 Lucrul la echipamente alimentate electric care se pot scoate din priză şi la care controlul acestei operaţii aparţine executantului


 Operaţiile directe pe sistemele de transmitere sau distribuţie în funcţiune, a unor substanţe ca gaze,abur,apă sau produse petroliere sau pe conducte sub presiune unde:


• Continuitatea funcţionării este esenţială


• Oprirea sistemului este impracticabilă,sau


• Se utilizează proceduri de lucru şi metode care asigură protecţia


 Operaţiile minore de schimbare scule sau ajustări care se fac cu rutină, repetat pentru funcţionarea unor echipamente la care se iau măsuri alternative de protecţie


 Intervenţiile la instalaţiile electrice la care se aplică norme şi prescripţii specifice


 Situaţii din construcţii,agricultură sau transport marin reglementate altfel


Alte cazuri exceptate în procedură:


• Echipamentul nu are potenţial de acumulare de energie


• Echipamentul are o singură sursă de energie periculoasă


• Izolarea sursei de alimentare cu energie asigură deenergizarea completă


• În timpul mentenanţei maşina este izolată şi încuiată


• Un singur lacăt asigură condiţia de încuiere


• Operaţia de mentenanţă nu crează pericole pentru alţii


• Nu au fost evenimente legate de punerea în funcţiune neaşteptată a echipamentului respectiv


Definiţii utilizate în procedură


 Persoană autorizată: o persoană instruită cu procedura LO-TO care încuie şi pune avertizoare la maşini şi echipamente în scopul efectuării unor operaţii de service sau întreţinere


 Persoană afectată: o persoană la care sarcina de muncă îi cere să opereze sau utilizeze un echipament la care serviciile de intervenţie se desfăşoară sub regimul de încuiere / avertizare


 Echipamente de izolare energetică: mecanisme care pot întrerupe şi previn transmiterea sau degajarea energetică şi la care se pot ataşa elemente de încuiere / avertizare


(Includ întrerupătoarele manuale, contactoare, conectoare, ventilele, vanele, sistemele de blocare sau altele cu acest


 Încuierea: plasarea unui element de încuiere la dispozitivele de izolare energetică pentru a se asigura că echipamentul controlat nu poate fi operat decât numai după îndepărtarea elementelor de încuiere


 Avertizarea: plasarea unor etichete de avertizare vizuală la un element de încuiere sau de izolare energetică cu scopul de a indica starea echipamentului şi că nu poate fi operat decât după îndepărtarea elementelor de încuiere sau terminarea lucrării de intervenţie


Paşii procedurii de control LO-TO


• 1.Anunţarea şi informarea salariaţilor


• 2.Pregatirea pentru oprire


• 3.Oprirea funcţionării echipamentului


• 4.Izolarea energetică a echipamentului


• 5.Aplicarea elementelor de încuiere/avertizare


• 6.Eliberarea energiilor acumulate


• 7.Verificarea stării de izolare energetică


• 8.După terminarea lucrului îndepărtarea elementelor de încuiere/avertizare


Pentru îndepărtarea stării de LO-TO la terminarea lucrărilor:


• Inspectează zona de lucru pentru îndepărtarea celor nenecesare


• Plasează oamenii în poziţii sigure şi atenţionează-i


• Se îndepărtează elementele de încuiere/avertizare de către persoana care le-a pus


Îndepărtarea elementelor de încuiere/avertizare dacă persoana autorizată nu este disponibilă?


• Se verifică dacă persoana autorizată se află în întreprindere


• Se fac eforturi rezonabile de informare a acesteia


• Asiguraţi-vă că aceasta ştie de îndepărtarea elementelor înainte de repunerea în funcţiune


De-energizarea Echipamentelor


 Se opreşte maşina sau echipamentul


 Se izolează maşina sau echipamentul de la sursele de energie


 Se aplică elementele de încuiere şi etichetele de avertizare la dispozitivele de izolare energetică


 Se eliberează cu grijă orice acumulare energetică potenţial periculoasă sau energie reziduală


 Se verifică încă odată dacă echipamentul este perfect izolat energetic înainte de începerea lucrului


Re-energizarea Echipamentului


 Se asigură că toate părţile componente sunt intacte operaţional


 Se asigură că au fost îndepărtate persoanele care au intervenit de la echipament sau se află în poziţie sigură


 Se asigură că dispozitivele de încuiere şi elementele de avertizare sunt îndepărtate de la fiecare loc de amplasare de către persoana care le-a pus


Altă cerinţă


 In cazul în care un dispozitiv de izolare energetică nu are posibilitatea tehnică de a fi încuiat , programul de încuiere/avertizare prevede utilizarea unui sistem de avertizare vizuală bine stabilit şi măsuri de restricţionare a accesului neautorizat


 Utilajele construite după 1990 trebuie să fie prevăzute cu posibilitate de încuiere la dispozitivele de izolare energetică


Reguli de securitate pentru executanţi


 Nu intra în spaţii de lucru periculoase fără permisiune


 Convinge-te că atunci când intri eşti în siguranţă


 Urmează toate procedurile şi instrucţiunile de securitate


 Pleacă imediat de acolo dacă experienţa îţi spune că eşti în pericol şi raportează situaţia sau dacă te-ai vătămat


 Testează pericolele după prima funcţionare a utilajelor sau aparatelor folosite în interior


 Stai în alertă tot timpul nu considera că eşti protejat


 Concentrează-te asupra sarcinii ce o ai şi manipulează totul cu grijă, ca să scurtezi timpul de stat în SL


 Să ai echipamentele de intervenţie de urgenţă la îndemână (stingătoare, furtunuri cu apă, trusa de prim ajutor


 Comunică mereu cu supraveghetorul


Cerinţe pentru elemente de încuiere/avertizare


 Durabile: Elementele de încuiere avertizare trebuie să fie rezistente la mediul în care sunt montate, maximum de timp (coroziune,umiditate)


 Standardizate: Se cere standardizarea după culoare,formă sau mărime pentru a fi uşor recunoscute


 Rezistente : elementele de încuiere şi avertizare trebuie să fie solide pentru a minimiza posibilitatea de distrugere sau îndepărtare accidentală


 Identificabile: fiecare element de încuiere trebuie să permită identificarea persoanei care le-a montat sau a persoanei autorizate


 Personale: elementele de încuiere au regim controlat şi se atribuie numai persoanelor autorizate conform procedurii LO-TO, care:


 Păstrează cheile


 Nu înstrăinează cheile sau cifrul sub nici un motiv


 Răspund de aplicarea şi îndepărtarea lor


 Avertizoarele sunt etichete care trebuie să semnalizeze starea de PERICOL şi cuprindă interdicţii ca


Nu porni


 Nu deschide


 Nu închide


 Nu pune sub tensiune


Nu lucra


 Nu opera


 Nu îndepărta lacătul


 Etichetele avertizoare trebuie să semnalizeze starea de PERICOL şi să fie:


 Standardizate prin tipărire după mărime,format mesaj şi culoare


 Sunt Ne-reutilizabile


 Rezistente la intemperii


 Destul de solide ca să nu poată fi rupte sau îndepărtate prin smulgere/tragere


Inspecţii Periodice


 Angajatorul va inspecta periodic, cel puţin anual modul de aplicare a procedurii încuiere/avertizare


 Controlul îl va face o altă persoană autorizată diferită de cele care aplică procedura LO-TO la locul inspectat


 Se identifică deviaţiile sau nerespectările de procedură


 Unde se utilizează elemente de încuiere inspecţia se face în prezenţa persoanelor autorizate care le-au aplicat


 Inspecţia avertizoarelor aplicate se face şi în prezenţa persoanelor afectate


Antrenare şi comunicare


 Fiecare persoană autorizată va fi instruită pentru:


• Recunoaşterea surselor de energie periculoase aplicabile în activitatea lui


• Tipurile şi mărimea energiilor întâlnite la locul de muncă


• Metodele şi modurile de lucru necesare pentru a face izolarea energetică şi controlul ei


• Cunoaşterea locurilor unde se face izolarea energetică şi aplicarea elementelor de încuiere/avertizare


• Tipurile de elemente de încuiere/avertizare folosite,modul de aplicare


 Fiecare persoană afectată trebuie instruită cu conţinutul şi respectarea procedurii de control a energiilor periculoase


 Ceilalţi muncitori se instruiesc referitor la interdicţia pornirii sau alimentării energetice a echipamentelor care se află sub regimul de încuiere/avertizare


 Angajatorul va certifica şi consemna această instruire sub semnătura fiecărei persoane


Închidere/avertizare de către un grup


 Există situaţii în care pentru creşterea siguranţei unui grup care intervine să se ceară o încuiere multiplă


 Responsabilitatea primară pentru grupul de persoane care va lucra în condiţiile procedurii de încuiere/avertizare, o are persoana autorizată care a verificat izolarea energetică


 Celelalte persoane autorizate să lucreze pot fixa şi propriul lacăt la un dispozitiv de încuiere multiplă


Personalul extern


 Dacă se lucrează cu personal extern (contractanţi,subcontractanţi) la activităţi care necesită regim de încuiere/avertizare, contractorul va informa pe fiecare despre procedura de încuiere/avertizare aplicabilă acolo


Tipuri de încuietori


 Lacăte


 Încuietori pentru ventile cu bilă


 Încuietori pentru rozete


 Elemente de încuiere multiplă


 Specifice Electrice


 Elemente auxiliare de legare încuiere (lanţuri, cabluri, bride…)






Referinţe:


• www.doa.state.wi.us/dsas/risk


• Paul Schlumper, CSP, PE Georgia Tech Research Institute E-mail:paul.schlumper@gtri.gatech.edu


• Guidelines for controlling hazardous energz during maintenance and servicing, NIOSH sept,1983 USA


• The OSHA standard for The Control of Hazardous Energy (Lockout/Tagout), Title 29 Code of Federal Regulations ( CFR) Part 1910.147


• Center to Protect Workers’ Rights (CPWR) www.cpwr.com, NIOSH www.cdc.gov/niosh or OSHA www.osha.gov or http://www.elcosh.org/.




miercuri, 16 iunie 2010

Ce spun Australienii despre evaluarea de riscuri

Identifying hazards in the workplace




A guide for hazards in the workplace

Contents





Introduction



Executive summary



The four step risk management process



1. Identify the hazards

2. Assess the risks

3. Control the risks

4. Monitor and review



Glossary



Contacts



Meeting the standard (chart) insert



Acknowledgements and Disclaimer



Publication Details

-------------------------------------------------------------------------------



Introduction



Comcare has produced this booklet to help program managers and supervisors with responsibility for occupational health and safety (OHS). The book covers the use of risk management in occupational health and safety through a structured process.

Section 16. (2) (c) of the OHS (CE) Act says the employer must "ensure the safety at work of, and the absence of risks at work to the health of, the employees...".

Workplace injury and disease impacts heavily on the human and financial resources of Commonwealth agencies. Apart from our legal obligation to provide a healthy and safe workplace, it is good business sense for us to effectively manage health and safety hazards.

Recent studies show the indirect cost of workplace injury is between 7 and 20 times higher. Indirect costs include such things as absenteeism, loss of productivity, retraining, position backfilling, labour turnover, loss of skill and experience, and decreased morale.The information in this booklet may help you to understand the principles of risk management, and practise effective risk management in your workplace. Adopting a risk management program can lead to better practice and continuous improvement in OHS performance.


Introducing a risk management program can


• reduce costs

• increase productivity

• raise morale

• improve workplace relations.

The Safety, Rehabilitation and Compensation Commission has produced this booklet through its prevention program. The prevention program aims to ensure safe and healthy Commonwealth workplaces where

• managers and employees recognise and acknowledge their respective responsibilities and accountability for occupational health and safety

• occupational health and safety is an integral component of management systems and daily work practices

• the performance and outcomes of occupational health and safety achieve a standard of best practice.

Executive Summary

Workplace injury is a major cause of concern for all involved in occupational health and safety.

The factors which cause workplace accidents and occupational illnesses are called hazards. The need for systematic management of OHS hazards and their attendant risks applies to all organisations and all activities and functions within an organisation.

It is important to distinguish between hazard, risk and exposure when undertaking risk management.

Hazard is the potential for harm, or adverse effect on an employee's health. Anything which may cause injury or ill health to anyone at or near a workplace is a hazard.

Risk is the likelihood that a hazard will cause injury or ill health to anyone at or near a workplace. The level of risk increases with the severity of the hazard and the duration and frequency of exposure.

Exposure occurs when a person comes into contact with a hazard.

Risk management is a four step process

1. identify the hazard

2. assess the risk associated with the hazard

3. control the risk

4. review the process.

The first and most important step in reducing the likelihood of an accident is hazard identification. This means identifying all workplace situations or events that could cause injury or illness.

The second step is an assessment of the level of risk of the hazards you have identified. This step involves collecting information and making decisions. It is important you consider the extent of the harm or consequence from a hazard and the likelihood of harm occurring. If your assessment is that an unacceptable risk to health and safety exists, you must introduce controls to reduce the risk to an acceptable level.

There are three categories of control measures you might take. You can

• eliminate the hazard
• minimise the risk
• introduce `back-up' controls (when all other options in the previous categories have been exhausted).

The third step in effective risk management is to establish and maintain systems which give opportunity for regular evaluation and review procedures.

Evaluation means examining control measures to ensure risks are eliminated or reduced and have not caused new hazards presenting unacceptable risk. The review system applies to the overall risk management process and checks the process is working effectively to identify hazards and manage risks.

Risk management is an organisational issue and a successful program requires the commitment and cooperation of all. All program managers and their staff need to recognise the fundamental importance of occupational health and safety risk management for it to work. Best practice is embedding occupational health and safety risk management into daily usage at all levels of an organisation. Achieving best practice is how you can integrate risk management principles and practices into everyday business practice.







The four step risk management process

1. Identify the hazards

Hazard identification

The first step in reducing the likelihood of an accident is hazard identification. Hazard identification is identifying all situations or events that could cause injury or illness. Eliminating or minimising workplace hazards needs a systematic approach. It is essential to try and anticipate all possible hazards at the workplace - known as the `what if?' approach.

Hazards defined

A hazard is a source or potential source of human injury, ill health or disease. Anything which might cause injury or ill health to anyone at or near a workplace is a hazard. While some hazards are fairly obvious and easy to identify, others are not - for example exposure to noise, chemicals or radiation.

Classes of hazard

Hazards are classified into five different types. They are

• physical - includes floors, stairs, work platforms, steps, ladders, fire, falling objects, slippery surfaces, manual handling (lifting, pushing, pulling), excessively loud and prolonged noise, vibration, heat and cold, radiation, poor lighting, ventilation, air quality
• mechanical and/or electrical - includes electricity, machinery, equipment, pressure vessels, dangerous goods, fork lifts, cranes, hoists
• chemical - includes chemical substances such as acids or poisons and those that could lead to fire or explosion, cleaning agents, dusts and fumes from various processes such as welding
• biological - includes bacteria, viruses, mould, mildew, insects, vermin, animals
• psychosocial environment - includes workplace stressors arising from a variety of sources.

Note that some physical and chemical hazards can lead to fire, explosion and other safety hazards.

Methods for identifying hazards

The first step in control of a hazard is to identify and list them. There are many methods which are useful for identifying hazards, including

• injury and illness records - review your workers' compensation data and check the incidence, mechanism and agency of injury, and the cost to the organisation. These statistics can be analysed to alert the organisation to the presence of hazards
• staying informed on trends and developments in workplace health and safety, for example via the internet or OHS publications
• reviewing the potential impact of new work practices or equipment introduced into the workplace in line with legislative requirements
• doing walk-through surveys, inspections or safety audits in the workplace to evaluate the organisation's health and safety system
 • considering OHS implications when analysing work processes
• investigating workplace incidents and `near hits' reports - in some cases there may be more than one hazard contributing to an incident
• getting feedback from employees can often provide valuable information about hazards, because they have hands-on experience in their work area
• consulting with employees, health and safety representatives and OHS Committee members
• benchmarking against or liaising with similar workplaces.

Summary of key points

• Conduct regular, systematic inspections of the workplace.
• Observe what hazards exist in the workplace and ask, `what if?'
• Listen to feedback from the people performing work tasks.
• Maintain records of the processes used to identify hazards.
• Talk to your health and safety representatives.

2. Assess the risks

Assessment of risks

When you identify a hazard, do a risk assessment. A risk assessment process means you
• gather information about each identified hazard
• consider the number of people exposed to each hazard and the duration of the exposure
• use the information to assess the likelihood and consequence of each hazard
• use a risk assessment table to work out the risk associated with each hazard.

Factors for consideration

You should consider the following factors during the risk assessment process
• the nature of the hazard posing the risk
• combinations of hazards
• types of injuries or illnesses foreseeable from exposure
• the consequences of duration and exposure to the hazard
• workplace and workstation layout
• working posture and position
• work organisation
• the introduction of new work processes
• skill and experience level of employees
• personal characteristics of employees exposed to the risk (colour blindness or hearing impairment)
• existing control measures in place such as the use of clothing and personal protective equipment.





Risk assessment table

One method of assessing risks is to use a risk assessment table. Record the risk rating for each hazard you have identified. To construct an assessment matrix, you can
• establish a specialist risk assessment team
• get expert or specialist advice
• brainstorm within the workplace, particularly with employees, health and safety representatives and OHS committee members - they are often a valuable source of information and experience.

Before introducing new or changed work practices, substances or plant - review your original assessment. It is good management to do regular reviews.


Risk assessment table

Using a risk assessment table

Assessments of likelihood and consequence can be translated into levels of risk using a risk assessment table. Areas of high risk can be given first priority for elimination or control in the workplace.

Consequence, or extent of the injury or ill health were it to occur, can be rated in the following way
• Fatality.
• Major or serious injury (serious damage to health which may be irreversible, requiring medical attention and ongoing treatment). Such an injury is likely to involve significant time off work.
• Minor injury (reversible health damage which may require medical attention but limited ongoing treatment). This is less likely to involve significant time off work.
• Negligible injuries (first aid only with little or no lost time). Unlikely to involve more than 1 day off work.

Likelihood, or the chance of each of the situations or events actually occurring, can be rated in the following way.
• Very likely (exposed to hazard continuously).
• Likely (exposed to hazard occasionally).
• Unlikely (could happen but only rarely).
• Highly unlikely (could happen, but probably never will).

This classification would be used very rarely.

Acting on the findings

The possible conclusions you might draw from your risk assessment process and the actions you might take are listed below.
1. Risks are not significant now and not likely to increase in future.

Actions
• end current assessment and record assessment details
• review assessment if situation changes or in 2 years
• provide induction and ongoing training
• follow safe working procedures.

2. Risks are significant but already effectively controlled. Could increase in the future.

Actions
• determine precautions to maintain controls and minimise chances of higher exposure occurring
• determine additional measures for regaining control if a high risk event occurs, despite precautions
• determine if monitoring or health surveillance is required to check effectiveness of controls
• review assessment if situation changes or in 2 years
• provide induction and ongoing training
• ensure that safe working procedures are followed.

3. Risks are significant now, and not adequately controlled.

Actions
• identify and implement immediate measures for preventing or controlling exposure
• consider stopping the process
• commence review of longer term control requirements
• re-evaluate exposures when the upgraded control measures are in place
• determine if monitoring or health surveillance is required
• provide induction and ongoing training
• ensure that safe working procedures are followed.

If you are still uncertain about risks and do not have enough information, or are uncertain about the degree of exposure, consider the actions listed below.
• Get more information. Apply good practice to minimise exposure until more information is available.
• Get specialist advice if necessary.
• Arrive at conclusion 1,2 or 3 and take the appropriate actions.

Summary of key points

Assess all reasonably foreseeable workplace hazards which may affect the health or safety of employees or other persons at work. Ask yourself
• how serious could it be?
• what is the likelihood of its occurrence?
• what is the significance of the risks?
• are risks assessed following the hazard identification exercise?
• are risks to others considered?
• are records of assessment maintained?
• which identified hazards create a significant risk?

3. Control the risks

Control measures

The correct course of action once a hazard is identified is to use control measures. These generally fall into three categories. You can
• eliminate the hazard
• minimise the risk
• use `back-up' controls when all other options in the previous categories have been exhausted.

The best way to control a hazard is to eliminate it. The elimination of a hazard is the first choice in a system called the `hierarchy of controls'.

Hierarchy of controls

There is an order of priority in hazard control.
• Eliminate the hazard from the workplace entirely. This is the best way to control a hazard. An example of elimination is to remove a noisy machine from a quiet area.
• Substitute or modify the hazard by replacing it with something less dangerous, for example, by using a paint which does not contain asthma-encouraging agents.
• Isolate the hazard by physically removing it from the workplace or by cordoning off the area in which a machine is used.
• Use engineering methods to control the hazard at its source. Tools and equipment can be redesigned, or enclosures, guards or local exhaust ventilation systems can be used to close off the source of a hazard.
• Use administrative controls. These are management strategies which can be introduced to ensure the health and safety of employees. Administrative procedures can reduce exposure to hazardous equipment and processes by limiting the time of exposure for example by job rotation or varying the time when a particular process is carried out.
• Introduce personal protective equipment (PPE) as an interim measure, to reduce exposure to a hazard.

Elimination

Where no hazard exists, no risk of injury or illness exists. For example
• remove trip hazards in a cluttered corridor
• dispose of unwanted chemicals
• eliminate hazardous plant or processes
• repair damaged equipment promptly
• increase use of email to reduce excessive photocopying and collation
• ensure new equipment meets the ergonomic needs of users.

Minimising the risk

This may entail

Substitution

If it is not possible to eliminate the hazard, substitute it with something - preferably of a lesser risk - which will still perform the same task in a satisfactory manner. For example
• substitute a hazardous chemical with a less dangerous one
• replace telephone handsets with headsets where there is frequent use of telephone
• substitute a less hazardous material to control a vapour hazard
• substitute a smaller package or container to reduce the risk of manual handling injuries such as back strain.

Modification

Change the plant or system of work to reduce hazards. For example
• redesign plant to reduce noise levels
• use a scissors-lift trolley to reducing bending while lifting
 • install forced ventilation in photography darkrooms to remove vapours.

Isolation

Isolate the problem from staff. This is often done by using separate, purpose-built rooms, barricades, or sound barriers. This moves the hazardous process away from the main work area to a site where emissions can be controlled. For example
• isolate and store chemicals properly by using a fume cupboard
• isolate copying equipment and other machinery in soundproof rooms to reduce fumes and noise
• use security measures to protect staff.

Engineering controls

If you cannot eliminate a hazard of make a substitution to eliminate it, then reduce the chance of hazardous contact. Redesign equipment, work processes or tools to reduce or eliminate the risk. For example
• ensure proper machine guarding is in place
• use anti-glare screens on computer VDUs
• use mechanical aids to minimise manual handling injuries
• use ventilation to remove chemical fumes and dusts and using wetting down techniques to minimise dust levels
• change bench heights to reduce bending
• ensure ergonomic factors are taken into account.

`Back-up' controls

These controls are a `back-up' to the other categories. They should not be relied upon as the primary method to control risk - until all options to eliminate the hazard or minimise the risk have been exhausted. Sometimes `back-up' controls should be used as the initial control phase while elimination or minimisation is being evaluated and applied. Some examples of `back-up' controls are listed below.

Administrative controls

Training, job rotation, maintenance of plant and equipment, limitation of exposure time, provision of written work procedures. For example
• regularly maintain plant and equipment
• re-design jobs
• use team lifting
• limit exposure time to a hazard through staff rotation
• train and educate staff to
- identify and assess risks
- use methods of control
- apply legislative requirements
- implement safe manual handling techniques
- safely use mechanical aids and equipment.

Personal protective equipment (PPE)

Personal protective equipment (PPE) should only be used as a last resort. PPE is for short term solutions only. PPE protects an employee's body from hazards. PPE must be provided free of charge and maintained by the employer. Employers are also required to ensure that workers are trained in the proper use of PPE.

Employees have a responsibility to use PPE in accordance with their training and safe usage requirements. For example
• wear earplugs in noisy areas
• wear eye protection when working with hazardous chemicals
• wear gloves to protect against infection.

Specific controls to reduce risks

Select controls from as high up the hierarchy table as you can. The `elimination' method is the safest solution. In many cases you may need a combination of controls to reduce the level of risk. For example
• workplace design changes or task modification
• substituting an extremely hazardous chemical with a less hazardous one
• using a fume cupboard when handling the chemical
• ensuring exposure time is limited
• providing PPE to employees.

Reducing risk to an acceptable minimum will ensure optimum risk reduction for all.

Summary of key points

When you have completed the assessment process, take action to control the risks. Remember
• to eliminate the hazard as a first priority
• if the hazard cannot be eliminated - minimise the risks by
- substituting with something safer
- modifying the plant or system of work
- isolating the hazardous aspects of plant or systems
- introducing engineering controls
- to introduce `back-up' controls by
- implementing administrative controls and safe work practices
- supplying personal protective equipment (PPE).

Effective hazard control involves human, financial and physical resources.\

4. Monitor and review

A cyclical process

Risk management programs are cyclical, once current workplace hazards are successfully controlled the process does not stop. Systematic monitoring and reviews must be implemented because of the potential for new hazards to be introduced into a workplace. These hazards can be due to
 • the use of new technology, equipment or substances
• the introduction of new work practices or procedures
• a change in work environment (moving to a different office, staff reduction)
• the introduction of new staff with different skill/knowledge levels.

Planning

Effective forward planning is an integral part of monitoring and reviewing risk management. You must address all issues before introducing new equipment and work procedures. For example, planning allows you to include OHS compliance into tender specifications for new equipment or services.

Record keeping

Record keeping is an important part of monitoring and review. Systematic records will help to identify hazards and review the effectiveness of risk controls. Keep records which show
• details of workplace inspections
• worksheets/checklists used to identify hazards
• methods used to assess risks
• control measures implemented
• reviews of workplace systems of work, or health and safety audits
• any action that has been taken to fix particular hazards
• instruction or training done to ensure staff competency
• health surveillance of staff
• maintenance of plant and equipment.

Achieving the desired results

It is important to keep checking that solutions to your workplace hazards are achieving the desired result. You can only ensure your control methods are working by regular monitoring and review.

Meeting best practice

Good hazard management will result in compliance with set performance indicators. This is a positive sign that your agency is on the way to OHS "best practice". Achieving best practice in OHS risk management results in
• increases in staff morale
• decreases in workers' compensation costs
• promotion of a `safety-conscious' culture in the workplace.

Summary of key points
• Has the program achieved its purpose?
• Does it work?
• Is it being adhered to?
• What has been done to control the hazard and what remains to be done?
• Are new hazard control measures required?

vineri, 4 iunie 2010

ce se mai vrea in Europa anilor 2010 referitor la riscuri

Anticiparea riscurilor noi şi emergente


Anticiparea riscurilor reprezintă obiectivul principal identificat de Observatorul european al riscurilor în Strategia comunitară 2007-2012. În urma consultărilor şi dezbaterilor la care au participat experţi şi părţi interesate, s-a convenit asupra unei


Definiţii funcţionale a "riscurilor SSM emergente":

orice risc profesional nou şi cu evoluţie progresivă

.

Prin ‘nou’ se înţelege că:
  • riscul nu a existat anterior şi este provocat de procese sau tehnologii noi, tipuri noi de locuri de muncă sau modificări sociale sau organizaţionale; sau
  • o problemă existentă începe să fie considerată un risc atunci când are loc o modificare a percepţiei publice sau sociale; sau
  • o problemă existentă este identificată ca risc în urma unor noi descoperiri ştiinţifice.

Riscul este ‘progresiv’ dacă :

  • numărul pericolelor care duc la risc este în creştere; sau
  • expunerea la pericolul care duce la risc este în creştere (nivelul de expunere şi/sau numărul de persoane expuse); sau
  • efectul pericolului asupra sănătăţii lucrătorilor se amplifică (gravitatea afecţiunilor de sănătate şi/sau numărul persoanelor afectate).
Primele măsuri de identificare a riscurilor emergente au fost adoptate odată cu publicarea a patru rapoarte de prognoză privind riscurile emergente de natură fizică, biologică, psihosocială şi chimică. Aceste rapoarte reprezintă rezultatul consultării experţilor prin metoda Delphi şi au fost completate de numeroase studii ale literaturii de specialitate şi rapoarte detaliate, pentru analizarea riscurilor importante identificate în prognozele de specialitate, cum ar fi expunerea la nanomateriale la locul de muncă.

Strategia comunitară 2007-2012 actuală prevede că Observatorul european al riscurilor trebuie să ‘sporească gradul de anticipare a riscurilor, incluzând riscurile asociate noilor tehnologii, riscurile biologice, interfeţele complexe om-maşină şi impactul tendinţelor demografice’. Aceasta vine în sprijinul iniţiativei Observatorului’ de a lansa un proiect de previzionare prin care să fie dezvoltate o serie de scenarii de explorare a impactului progresului tehnologic asupra sănătăţii şi securităţii în muncă până în anul 2020. Proiectul se va concentra asupra „locurilor de muncă ecologice", deoarece curentul de „ecologizare" a economiei reprezintă oportunitatea de a anticipa potenţialele riscuri aferente noilor locuri de muncă şi de a adopta măsuri eficiente de prevenire a acestora. Scenariile realizate ar trebui să permită factorilor de decizie să evalueze cu mai mare eficienţă opţiunile pe care trebuie să le aibă în vedere pentru a crea un viitor mai bun pentru SSM.


sursa OHSA


Comentariul meu

Din acest mod de abordare inteleg ca evaluarea de riscuri trebuie sa fie dinamica,in continua schimbare si tot timpul in acord cu nivelul atins la data cand este facuta...deci,adio evaluarilor facute din birou,de pe internet,de catre persoane mai mult sau mai putin "abilitate de catre Ministerul Muncii".
Evaluarea de riscuri trebuie sa fie privita ca ceva propriu fiecarei organizatii,problema ce trebuie rezolvata din interiorul organizatiei de catre cei de acolo care cunosc cel mai bine cu ce se confrunta.

luni, 17 mai 2010

M-am gandit ca pot ajuta si pe altii

Metoda "MERA" de evaluarea riscurilor de sanatate si securitate in munca (SSM) a fost publicata intr-o carte in anul 2006, de atunci lucrurile au mai evoluat din punct de vedere legislativ si al cerintelor proprii.
In 2010 a fost verificat textul si actualizat la cerintele aplicative actuale indicate de Agentia Europeana de Sanatate si Securitate in Munca (OSHA Eu),metoda in sine poate fi integrata si utilizata in managementul riscului dupa ISO 31000:2009  sau pentru respectarea cerintelor de implementare a OHSAS 18001:2008.

La ora actuala este disponibila o versiune noua a cartii MERA in varianta .pdf  impreuna cu un set de modele de formulare ce pot fi aplicate. Pentru fiecare formular aveti si un exemplu de aplicare.

Pentru cei interesati se pot obtine urmatoarele produse:
  • "CARTEA MERA " Un set de documente in format  .pdf  care contine : cartea METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA MERA si formularele (model si exemplu de completare) utilizabile - la pretul de 100 lei
  • "Program de auto instruire cu metoda MERA" sub forma unui produs in  format pagina web.,care contine o serie de prezentari, filme, cerinte legislative aplicabile, necesare intelegerii metodei si aplicarii ei in cunostinta de cauza de catre persoane individuale - la pretul de 250 lei .  Acest produs contine si cartea.
Cum comandati?
Comanda la e-mail savaioan@rdslink.ro
unde indicati: persoana de contact/beneficiarul;e-mailul;telefon contact;adresa locatiei de expediere a coletului;datele firmei daca este nevoie de facturare.....insotite de dorinta dvs.....care dintre produse.
Cum se livreaza?
Produsele se pot transmite pe internet la adresele e-mail indicate de clienti si la cerere pe suport CD transmis prin posta la adresa indicata insotite de factura.
Cum se plateste?
Prin virarea sumei in contul  RO78 RZBR 0000 0600 0898 9919 Raiffeisen Bank
SAVA IOAN MINA PFA
Prin ramburs postal la produsele trimise prin posta (valoarea rambursului include taxele de posta) 
Cand se livreaza?
Produsele tranmise pe internet numai dupa ce se face dovada efectuarii platii (o copie dupa documentul de plata scanat si trimis la e-mailul indicat)
Produsele livrabile prin posta ,a doua zi dupa inregistrarea comenzii.
Clauza de fair play
Produsele sunt destinate utilizarii in interes personal de catre evaluatori individuali in zonele in care au acces pentru evaluarea riscurilor.
Este interzisa  revinderea metodei de evaluare ,a documentelor aferente metodei altor persoane interesate.
Initierea unor cursuri de trainig privind metoda de evaluare MERA,pe baza materialelor cumparate de catre orice persoana este prohibita.

Din cartea Metoda de evaluare a riscurilor de SSM - MERA  cod.ISBN 973-750-032-6 editia 2006, mai sunt disponibile cca. 100 exemplare,care pot fi cerute pe internet la e-mailul  savaioan@rdslink.ro  ,se expediaza prin posta cu ramburs in valoare de 500 lei,la adresa indicata de solicitanti.

sâmbătă, 15 mai 2010

Lucruri mai noi

De cand a aprut ISO 31000 un standard de management al riscului nu am intalnit reactii Roamanesti la aplicarea lui....pacat...se poate aplica principiul la fel de bine si la riscurile de sanatate si securitate in munca.
Poate sunteti interesati de acest sandard si de ISO 31010 care trateaza managementul riscurilor- metode de evaluare a riscurilor...se poate face un training pe aceste perobleme,daca cineva doreste....e-mail ioanmina@yahoo.com

marți, 2 martie 2010

Se innoieste gandirea despre riscuri

Preocuparile pe plan mondial privind managementul riscurilor au fost in sfarsit standardizate, a aparut  ISO /FDIS 31000:2008 Managementul riscului- Principii si ghid si IEC/FDIS 31010 Managementul riscului - tehnici de evaluare. Aceste standarde nu sunt utilizate pentru certificare.

Dau pentru inceput o definitie care este prilej de meditatie pentru cei care au preocupari in domeniu.

Definitia riscului



________________________________________


Definitia riscului: efectul incertitudinii asupra obiectivelor






Nota 1 - Un efect este o deviatie de la asteptarile pozitive sau negative


Nota 2 - Obiectivele pot avea diferite aspecte ( financire, sanatate si securitate in munca, tinte de mediu ) si pot fi aplicate la diferite nivele (strategic, pe intreaga organizatie, proiectare, produse si procese)


Nota 3 - Riscul este caracterizat prin relatia dintre evenimentele potentiale si consecintele lor sau o combinatie a acestora.


Nota 4 - Riscul poate fi exprimat in termeni de combinatie a consecintelor unui eveniment (incluzand si schimbarea de circumstante) si probabilitatea asociata acestei manifestari.


Nota 5 - Incertitudinea este o stare,uneori subiectiva,a deficientelor, a informatiilor legate de intelegerea sau cunoasterea unui eveniment,a consecintelor sale sau a probabilitatii.














Reference: AS/NZS/ISO 31000 Risk Management-2009